Artere hidrografice

      Principala arteră hidrografică este SomeÅŸul, care curge la nord de vatra satului separând-o de partea de hotar numită ”Păst΄apă΄΄. Străbătând o regiune de formaÅ£iuni friabile, în decursul vremurilor în timpul inundaÅ£iilor, SomeÅŸul a provocat mari distrugeri. Până în 1770 curgea pe teritoriul satului despărÅ£it în două braÅ£e, care închideau între ele  o insulă. În urma lucrărilor de canalizare cele două braÅ£e s-au unit.(13) Lunca SomeÅŸului însoÅ£eÅŸte râul pe ambele părÅ£i , dar este în cea mai mare parte îngustă, rareori ajunge la lăţimea de 1 km. Îngustimea luncii a determinat ridicarea apelor cu 7 m, la marea inundaÅ£ie din 1970, iar în iunie 1975 ÅŸoseaua a fost complet acoperită cu apă. Lunca ÅŸi terasele SomeÅŸului, bine individualizate, constituie cele mai bune terenuri agricole, cultivate cu cereale, legume, plante tehnice, etc…

      SomeÅŸul conÅ£ine apă destul de multă, debitul său prezentând o variaÅ£ie lunară ÅŸi una sezonieră.Volumul maxim al scurgerii din timpul unui an se produce în aprilie, datorită precipitaÅ£iilor ridicate, iar volumul minim lunar în septembrie. Primăvara scurgerea înregistrează cele mai ridicate valori, iar vara cele mai scăzute. Cel mai ridicat volum al scurgerilor a fost în 1954, iar cele mai ridicate debite, determinând viituri în anii :1930, 1913 (14), 1932, 1958, 1962, 1964, 1970, 1974.(15) Viitura din 13 mai1970, când s-au înregistrat debite excepÅ£ionale, a provocat mari distrugeri în satul Rus, distrugeri dublate de cele provocate de Valea Iepii.      

      Au fost distruse complet 10 gospodării ÅŸi avariate grav alte 15, precum ÅŸi patru stâlpi metalici de la linia electrică de înaltă tensiune. De proporÅ£ii ceva mai mici a fost viitura din 13-14 iunie 1974, când apa a pătruns în curÅ£ile ÅŸi anexele gospodăreÅŸti ale unui număr mare de case de pe UliÅ£a Morii. De asemenea a fost înreruptă circulaÅ£ia pe ÅŸoseaua naÅ£ională Dej –Baia Mare, din cauza acoperirii acesteia cu apă. În ce priveÅŸte regimul de iarnă al SomeÅŸului se manifestă fenomene de îngheÅ£, are loc scurgerea sloiurilor când iau naÅŸtere adevărate zăpoare cu durata de 1-2  zile sau chiar mai multe.

       

      Apele SomeÅŸului prezintă un grad apreciabil de poluare, cauzat de Combinatul de Celuloză ÅŸi Hârtie Dej ÅŸi de Combinatul de Industrializare a Lemnului Gherla.

      Dintre afluenÅ£ii SomeÅŸului, care curg pe teritoriul localităţii amintim: Valea ÅžimiÅŸnei, Valea Iepii, Valea Rinului, precum ÅŸi o serie de pâraie mai mici.

       Valea ÅžimiÅŸnei, cel mai mare dintre aceÅŸtia, îÅŸi aduce apele din dealurile satului cu acelaÅŸi nume ÅŸi străbate hotarul Rusului prin partea de sud –est, vărsându-se în SomeÅŸ. Are un debit de apă variabil, în zilele foarte secetoase de vară seacă, iar în perioadele ploioase de primăvară ÅŸi cu ocazia ploilor torenÅ£iale au loc viituri mari, aducătoare de pagube. O astfel de viitură s-a produs în Duminica Rusaliilor din anul 1940, când datorită fenomenului cunoscut sub numele popular de ,,rupere de nori,, ,valea a distrus numeroase locuinÅ£e în ÅžimiÅŸna ÅŸi a provocat victime omeneÅŸti. Cea mai mare viitură însă, a fost înregistrată în mai 1970.

         Valea Iepii îÅŸi are izvoarele în hotarul satului Fîntînele ÅŸi străbate localitatea Rus aproape prin mijloc. În 1948 s-a corectat cursul inferior al văii care îÅŸi avea gura de vărsare cam cu 100  m, mai sus de podul de peste SomeÅŸ. Atunci a fost tăiată o nouă albie de la Cooperativa de consum în linie dreaptă peste Răstoacă până la SomeÅŸ . Vechea albie a devenit uliÅ£a din Joseni.  Până în mai 1970, de-alungul Văii Iepii se aflau locuinÅ£e, care după marea viitură din 13 mai, au fost strămutate pe ,,Citeră ,, , unde s-a trasat o nouă uliţă, precum ÅŸi de-a lungul drumului spre BuzaÅŸ, pe porÅ£iunea dintre Pârâul Lesii ÅŸi Valea Rinului. Pagube mari ÅŸi chiar victime omeneÅŸti a produs această vale în 1978, cu ocazia unei viituri provocate de o ploaie torenÅ£ială. Ca urmare a înfundării podului de peste vale, din centrul satului Rus, apa văii s-a împrăştiat pe uliÅ£e, pătrunzând în locuinÅ£e ÅŸi alte construcÅ£ii , dărâmând garduri ÅŸi anexe gospodăreÅŸti mai slabe. În hotarul Rusului, Valea Iepii colectează apa a numeroase pâraie dintre care mai importante sunt: Valea Ursoii, Pârâul Ruginii, Pârâul Simineciului.

        Valea Rinului străbate partea de vest a satului. Izvorând din Dealul Măgurii, în cursul superior poartă numele de Valea Măgurii, iar în cel mijlociu ÅŸi inferior Valea Rinului, de la mulÅ£imea de arini (anini), care cresc de o parte ÅŸi de alta a ei. Poartă apă tot anul, secând în verile foarte secetoase. 

Poza Valea Rinului 

       

        În afara acestor trei văi, în SomeÅŸ se varsă o serie de pâraie cum ar fi: Pârâul Glodului, Pârâul Olarului, Pârâul Cetăţii, Valea Pociului, etc.