Climă

       Satul Rus, ca ÅŸi regiunea din care face parte are o climă temperat continentală moderată, sub influenÅ£a maselor de aer vestice, caracteristice părÅ£ii de vest a ţării, care în deplasarea lor cauzează vreme instabilă, cu precipitaÅ£ii dese primăvara ÅŸi toamna.

        Temperatura medie anulă a aerului calculată pentru perioada 1961-1980 este de 8,8 ï‚°C , valoare ce se apropie de aceea din partea centrală a Depresiunii Transilvaniei, fiind însă mai mică decât temperatura medie anuală a regiunilor din sud-vestul ÅŸi nord-vestul Transilvaniei, unde influenÅ£ele vestice sunt mai accentuate.

       Temperaturile cele mai scăzute se înregistrează in luna ianuarie, iar cele mai ridicate în luna iulie. Temperatura creÅŸte atingând valori pozitive, începând cu luna martie (ceea ce permite dezvoltarea culturilor de primavară), până la maxima din iulie, favorabilă coacerii cerealelor.

       Temperatura maximă absolută în Zona Dejului a fost de 35,3 grade, înregistrată la 12 august 1961, iar temperatura minimă de -35.2 grade C la 18 ianuarie 1963 .(9)

       Invaziile de aer rece favorizează apariÅ£ia îngheÅ£urilor timpurii ÅŸi târzii, care provoacă pagube culturilor agricole. Data medie a primului îngheÅ£ este cuprinsă în a II-a decadă a lunii octombrie, iar a ultimului îngheÅ£, în prima decadă a lunii mai. Numărul anual al zilelor de îngheÅ£ este în medie de 120-140 de zile, iar a celor de vară până la peste 80.

       Vântul care predomină este cel de nord –vest, care pătrunde în Culoarul SomeÅŸului ÅŸi care are frecvenÅ£a cea mai mare în lunile de primăvară, cu deosebire în mai.

       Umezeala relativă înregistrează valori ridicate, mediile anuale atingând peste 75% în zonele mai înalte ÅŸi sub această valoare în zonele mai joase.

       În ce priveÅŸte nebulozitatea se înregistrează 100-110 zile senine pe an, ceaÅ£a fiind destul de frecventă. 

        PrecipitaÅ£iile atmosferice se produc datorită invaziilor de aer umed, ce se canalizează pe culoarul larg al SomeÅŸului. Se înregistrează cantităţi medii anuale cuprinse între 700-900 mm , cantităţi anuale maxime de 1300-1420 mm căzând în anii 1912, 1955, 1970, 1974. Regimul precipitaÅ£iilor atmosferice are un caracter continental. Iarna se înregisrează cele mai scăzute procente din cantitatea de precipitaÅ£ii căzute într-un an (15%), primăvara acestea fiind mai abundente, iar vara se înregistrează cel mai ridicat procent din timpul anului (36%). FrecvenÅ£a zilelor cu precipitaÅ£ii este de 120-130 zile pe an. Iarna precipitaÅ£iile cad sub formă de ninsoare formându-se un strat de zăpadă a cărui grosime variază între 6 ÅŸi 16 cm. Primele zăpezi se înregistrează în a II-a decadă a lunii noiembrie, iar ultimele în decada a III-a a lunii martie, existând însă ÅŸi excepÅ£ii. Brumele timpurii sunt semnalate la sfârÅŸitul lunii septembrie ÅŸi începutul lunii octombrie, iar cele târzii în luna aprilie ÅŸi chiar prima decadă a lunii mai.

      Secetele care au bântuit Transilvania au afectat ÅŸi zona noastră, urmările celei din 1718 merită să fie amintite: ,,din primăvară ÅŸi până toamna târziu a fost căldură, încât au ars toate bucatele de pe câmp ÅŸi legumele din grădini; au secat izvoarele, văile ÅŸi râurile mai mici, oamenii mâncau rădăcini ÅŸi carnea animalelor pierite. ,,(10) Tot o secetă poate fi ÅŸi cauza marii foamete din 1786, când locuitorii satelor din jurul Dejului ,, ca să nu moară de foame mâncau pâne din făină de coceni ÅŸi scoarţă de ulm,,(11) Temperaturi foarte ridicate în timpul verii sunt semnalate în august 1607, când din cauza căldurii în toată Transilvania s-a aprins ÅŸi a ars iarba; temperaturi deosebit de scăzute în 1776, când ,,a fost o iarnă foarte grea, încât pe gheaţă putea trece carul cu patru boi,,.