Relieful şi vegetaţia

     DeÅŸi satul pare aÅŸezat pe aÅŸa numitul ,,ÅŸes’’ al Văii SomeÅŸului, relieful este mult mai variat. Face parte din PodiÅŸul SomeÅŸan  sau Platforma SomeÅŸană, o regiune de cueste concentrice ÅŸi suprafeÅ£e structurale. Datorită reÅ£elei hidrografice drenată de SomeÅŸ, PodiÅŸul SomeÅŸan este împărÅ£it în mai multe subunităţi, dintre care de interes pentru noi sunt : Dealul Ciceului sau Platforma Ciceului, Dealurile ÅžimiÅŸna –Gîrbou ÅŸi Culoarul SomeÅŸului.

      Dealul Ciceu se desfăşoară în dreapta SomeÅŸului, altitudinea sa fiind cuprinsă între 650 la nord si 500 m la sud. Este fragmentat de văi înguste ÅŸi adânci ÅŸi este bine împădurit.

      Dealurile ÅžimiÅŸna –Gârbou, situate în stânga SomeÅŸului fac parte din Dealurile Clujului ÅŸi Dejului. Această regiune a fost fragmentată într-o serie de interfluvii, de către apele ce o străbat ÅŸi care sunt afluenÅ£i (Valea ÅžimiÅŸnei, Valea Iepii, Valea Rinului), iar din vechea platformă nu s-au păstrat decât câÅ£iva martori în hotarele satelor ÅžimiÅŸna si Valea Loznei, respectiv Râpa (613 m) ÅŸi Dealul PietriÅŸului (606 m).

        Între aceste regiuni se întinde Culoarul SomeÅŸului, separând dealul Ciceului de regiunea deluroasă ÅžimiÅŸna –Garbou. Culoarul SomeÅŸului se desprinde din Culoarul celor doua SomeÅŸe, Mare si Mic, urmând o direcÅ£ie obsecventă până la Răstoci. În dreptul satului Rus, SomeÅŸul formează unul dintre cele două meandre, care se găsesc pe sectorul cuprins între Căpâlna ÅŸi Letca .

        Lunca SomeÅŸului este bine dezvoltată ÅŸi prezintă terase etajate pe mai multe nivele, în număr de nouă.Terasa I, de luncă, bine individualizată se menÅ£ine cu 3-4 m deasupra nivelului actual al SomeÅŸului, lăţimea sa fiind de 100-150 m, iar la locul numit  ,,Plopi ’’ aproape 1 km. 

Terasa a II a cu altitudinea 8-12 m si a III-a cu 18-22 m, nu mai au continuitatea perfectă a luncii, dar constituie nivelele cele mai bine reprezentate ÅŸi ating în lărgime 300-400 m. Fiind prezente pe  ambele maluri, acestea au permis dezvoltarea aÅŸezărilor omeneÅŸti Raffa, localitate disparută, situată pe dreapta SomeÅŸului ÅŸi Rus pe stânga Aceste terase împreună cu lunca sunt principalele regiuni agricole.

Terasa a IV-a cu înalÅ£imea de 35 m, a V –a cu 55 m, a VI-a cu 75 m, a VII-a cu 90-110 m faţă de Somes, deÅŸi vechi, constituie nivele bine reprezentate, iar a VIII-a  cu 140 m si a IX –a cu 160-200 m, sunt mai slab reprezentate datorită fragmentării de către afluentii SomeÅŸului.

 

        AgenÅ£ii externi ÅŸi-au pus amprenta asupra reliefului, îndeosebi în regiunile mai înalte, provocând alunecări de teren, torenÅ£i, fenomene carstice. Cele mai caracteristice ÅŸi mai cunoscute asemenea fenomene, dăltuite de apă în relieful calcaros se găsesc pe Dealul Runcului, situat la marginea satului, spre BuzaÅŸ, paralel cu ÅŸoseaua. Aici se află ,,PeÅŸterile de la Stanii BuzaÅŸului ‘’,cum le spun rusenii. Săpate în calcare ce conÅ£in corali, în terasa a II-a a SomeÅŸului, cele două grote în lungime de 7-8 m ,,adânci de 5 m ÅŸi înalte de 3-4 m, sunt legate între ele de un drum, care pare dăltuit în stancă de mâna omului. Åži ele, dar mai ales alte peÅŸteri situate mai sus de Pârâul Runcului, sau pe Valea Rinului au constituit pentru săteni loc de refugiu în vremuri de restriÅŸte. Toponimul ”CăldăruÅŸa lui Pintea ‘’, folosit pentru o scobitură aflată în partea de sus a Stanilor BuzaÅŸului, ”Calul lui Pintea’’, precum ÅŸi ”Bumbul Podului’’ dat unei stânci prelungi, rotunjită la capăt, evocă numele haiducului Gligor Pintea (Pintea Viteazul).